Posts Tagged ‘Concert de Craciun’

Christmas Jazz Night cu Harry Tavitan și Cserey Csaba la Targu Mures, miercuri 21 dec.

Decembrie 14, 2016

afis

Christmas Jazz Night cu Harry Tavitan (pian, voce) și Cserey Csaba (percuție)

Miercuri 21 dec. 2016 ora 20

Jazz&Blues Club Târgu Mureș

Evenimentul pe Fb: https://www.facebook.com/events/1055736727876164/

 

Anunțuri

A trecut si vara (1)…

Septembrie 1, 2010

Duo Tavitian – Cserey  la festivalul Peninsula, Targu Mures – 26 aug 2010; Foto Biró István / peninsula

In luna august mi-am luat nevasta si am stabilit cartierul general la casuta noastra de la Valenii de Munte. Cum am mai scapat de griji dupa concertele din vara asta, m-am gandit „sa pun inceput bun” – cum ne sfatuiau Sfintii Parinti ai Bisericii. Mai ales ca astazi e si inceputul anului nou bisericesc http://www.calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie01.htm Imi fac datoria fata de cei care au scris despre concerte si pun pe blog cateva ecouri pentru care nu am avut ragaz pana acum. O sa incep cu o cronica de care am dat de curand, chiar daca e vorba de un concert de anul trecut: concertul de Craciun de la Ateneul Roman. Are o legatura, cumva, si cu ultimul concert pe care l-am avut, cel de saptamana trecuta de la „Peninsula”, unde am fost tot in duo cu prietenul Csaba.

JAZZ ŞI CĂRŢI – NICOLAE PRELIPCEANU
Tavitian la Ateneu

Sâmbătă, 19 decembrie anul trecut, Harry Tavitian a concertat la Ateneu. Pentru un jazzman, chiar în zilele noastre, nu e un lucru banal să cânţi pe scena pe care au concertat Enescu şi Yehudi Menuhin, David Oistrah şi Sir Barbirolli şi atâtea alte nume ilustre ale muzicii „grele” (ca să pun un antonim muzicii „uşoare”, în care mult timp a fost inclus de vorbitorii culţi şi jazzul). Concertul lui Tavitian, acest extraordinar artist al zilelor noastre, a încununat, ca să mă exprim în inevitabila limbă de lemn, seria „Teach Me Tonight”, de şase concerte, începute în martie, la Institutul Cultural Român, organizatorul concertelor. Ca şi-n celelalte apariţii ale sale sub auspiciile ICR Bucureşti, Harry Tavitian nu a concertat singur, având, de data asta, doi invitaţi, unul extraordinar, pianistul român de la Stockholm, Ion Baciu jr., şi unul pe care-l ştiam de mai demult ca partener al pianistului, bateristul Cserey Csaba, de la Satu Mare.
Cele două părţi ale concertului au fost introduse, ca şi unele melodii, de către titularul serii, care, în fraze scurte şi pline de miez, a explicat ce e jazzul, cum o făcuse încă de la prima sa apariţie din această serie, conchizând, spre uşurarea celor ce se vor fi temut că au prea multe de reţinut, că jazzul e acea artă care se naşte, trăieşte şi moare într-o clipită, atunci când e interpretat. Sigur, nu numai din această frază destul de eliptică, am înţeles de mult că Harry Tavitian e mai mult decât un simplu interpret şi chiar compozitor, e şi un artist care meditează asupra artei pe care o practică şi o aprofundează, lucru evident cu fiecare nouă apariţie a sa pe vreo scenă, fie ea cea de la ICR, fie de la vreun club, fie la Ateneu.
Seara de la Ateneu a fost una a încântării crescânde, dar şi a încălzirii crescânde a interpretului principal. Dacă în prima parte, împreună cu Ion Baciu jr., s-au cântat bucăţi compuse de Tavitian sau de invitatul său, alături de teme clasice de blues, în partea a doua, cu Cserey Csaba, Tavitian s-a ambalat, dar ce zic eu?, amândoi s-au ambalat, duşi de sonorităţile noi şi vechi ale „Cantatei colindelor”, pentru ca, în final, să apară din nou şi primul invitat pentru a se bucura de triumful serii. În fapt, merita şi cel dintâi invitat această satisfacţie, după ce, la finalul primei părţi, aplauzele au fost acelea, simple, ale unui public în aşteptarea performanţei majore, care constituie, întotdeauna, partea a doua şi ultima a unui concert. Povestea jazzului a fost „spusă”, muzical, într-o sinteză a ei, de la primele forme, cum e bluesul şi până la cele din urmă, azi, cum e etno-jazzul, pe care Harry Tavitian îl practică de atâţia ani cu un real succes şi mari performanţe. Căci, în fond, Cantata colindelor într-acolo, spre etno-jazz, bate. Temele erau când unele ştiute, dar, fireşte, în nouă intepretare – căci ce e jazzul în fond, decât o continuă temă cu variaţiuni? – când unele descoperite de artist, aşa cum ne-a şi mărturisit, în arhive, căci există, conform afirmaţiei sale, mii şi mii de colinde, specifice zonelor şi poate chiar unor localităţi, multe înrudite melodic, multe foarte diferite. De altfel, Cantata colindelor, sinteza de la Ateneu, se poate găsi, de către cei ce doresc să o asculte în integralitatea ei, pe un CD recent, pe care cei doi artişti, Harry Tavitian şi Cserey Csaba, l-au scos. Prezentatoarea serii, Oana Suciu, a spus că regretă faptul că, prin acest concert, seria iniţiată de ICR se încheie, regret pe care Tavitian şi invitaţii săi l-au mărit, accentuat, prin prestaţia lor admirabilă, pe alocuri plină de umor, alteori „doar” profundă şi gravă.
Dar să nu credeţi că Tavitian nu are umor. Ultimul său cuvânt a fost unul cu miez, de fapt, deşi un banc cu Radio Erevan: un ascultător întreabă cum se spune corect „giaz” sau „gez”, iar Radio Erevan răspunde: „la ce?”

http://www.viataromaneasca.eu/arhiva/64_viata-romaneasca-nr-1-2-2010/10_cronici/564_jazz-si-carti.html

Concertul de Craciun de la Ateneu – video pe net! si o alta cronica

Decembrie 31, 2009

Daniela Bezerian & Harry Tavitian inainte de concertul „Roots” dedicat bluesului (Institutul Cultural Roman – noiembrie 2009)

O lecţie de jazz cu maestrul Harry Tavitian

A scrie despre maestrul Harry Tavitian este o onoare, dar a scrie despre PRIETENUL Harry Tavitian este infinit mai greu.

Am avut privilegiul de a-l cunoaşte pe distinsul maestru cu ocazia penultimului spectacol susţinut la Institutul Cultural Român, cînd visul meu din adolescenţă a devenit realitate.

Atunci mi-a fost dat să întîlnesc un om de o modestie aparte, înzestrat cu un umor nespus de fin şi am asistat – cu multă emoţie în suflet – la ultimele pregătiri dinaintea spectacolului.

Însă mult mai frumoasă a fost ultima lecţie de jazz, ale cărei acorduri miraculoase au învăluit sufletele tuturor celor prezenţi la Ateneul Român, în seara zilei de 19 decembrie 2009.

Într-o splendidă înlănţuire a notelor muzicale, publicul auditor a fost martorul discret al superbului „duel” dintre cele două piane, la care doi „rivali”, dar şi doi inseparbili prieteni – Harry Tavitian şi Ion Baciu jr. – s-au luat la întrecere, armonizînd cu o măiestrie de nedescris cele mai delicate partituri jazzistice clasice sau contemporane.

Surpriza serii a venit în a doua parte a spectacolului, cînd Harry Tavitian, împreună cu percuţionistul Cserey Csaba, au dăruit publicului cel mai frumos cadou de Crăciun: BIRTH – A CHRISTMAS CANTATA.

Un  maraton  jazzistic  de  o rară frumuseţe, în care vechi colinde romîneşti – unele culese de Harry Tavitian din colecţia lui Bela Bartok – s-au împletit cu cîntece armeneşti şi negro spirituals într-o îngemănare perfectă, creînd un tablou de iarnă cum doar în poveştile de odinioară se mai întîlnesc.

Am închis ochii încet şi m-am lăsat purtată pe aripile melodiilor cristaline, rememorînd o foarte dragă imagine din trecut:  eu, cocoţată vitejeşte pe o săniuţă magică, pe care mama mea o trăgea sus, sus, pe dealul din faţa bisericii Creţulescu, de  unde  ulterior mi-am dat drumul la vale, aterizînd „strategic” într-un colosal om-de-zăpadă, al cărui trup precar s-a năruit peste mine, acoperindu-mă complet !

A fost o seară cu adevărat feerică, mai ales că afară reîncepuse să ningă.

Dacă vreţi să redeveniţi o clipă copii, dacă vreţi să retrăiţi acele clipe dulci ale „zăpezilor de altădată”, vă sfătuiesc să ascultaţi BIRTH (Naşterea) în inegalabila interpretare a maestrului Harry Tavitian şi să vă lăsaţi inima şi sufletul cuprinse de pace, linişte şi armonie.

Daniela   BEZERIAN

Concertul se poate vedea online (nu stiu pentru cat timp!…) pe pagina TVR la adresa:

http://www.tvr.ro/inregistrari.php?id=Concert%20de%20Colinde%20la%20Ateneu