„Ego Magazine” a intrebat, eu am raspuns

Foto: Ziga Koritnik

Interviul de mai jos a fost realizat de Mirela Pamfil pentru revista « Ego Magazine »

M.P.: De unde provine prima dumneavoastra legatura cu muzica?

H.T.: Mama avea o foarte buna ureche muzicala si in tinerete canta la chitara. Tata juca teatru, prin anii 1940-’50, in echipa de amatori a clubului armenesc Arax din Constanta. Am crescut intr-o familie simpla, modesta, iubitoare de viata si de frumos, in care am inceput sa dau primele semne ale talentului meu muzical dupa varsta de 4 ani.

Ce sentimente va incearca atunci cand atingeti claviatura pianului?

Nerabdarea, neastamparul, graba de a incepe un concert de acum 30-35 de ani, s-au transformat incet-incet in rabdare, astampar, concentrare, liniste, contemplatie.  

Cat la suta improvizatie, cat la suta transpiratie..?

Astea doua nu se pot desparti. Improvizatia inseamna multa transpiratie. Daca 90% din tot ce cant este spontan, socotiti si dvs. cam cat transpir.

Puteti spune ca va inspira ceva anume?

E taina mare inspiratia asta. Ea vine numai de sus si trebuie sa inveti sa fii pregatit pentru ea oricand, pentru ca nu stii cand vine.

Ce-i lipseste societatii romanesti pentru a intelege jazz-ul….Simtit nevoia sa ripostati cultural fata de sitatia din Romania de dupa 89?

Nu. Sunt un bondar oriental pentru care o reactie, fie ea si culturala, fie ea si in Romania de dupa ’89, ar fi un efort prea mare. Ma multumesc cu lumea mea mai simpla, mai smerita, fara pretentii prea mari, fara trufii si vanitati. In privinta intelegerii jazzului, pot sa va spun ca jazzul apartine oamenilor descuiati. Din perspectiva jazzistica, „societate romaneasca, americana, germana…” este o contradictie in termeni. Exista, in schimb, o „societate a jazzului” pe care o vom gasi oriunde in lume si careia nu-i lipseste nimic pentru a intelege orice este autentic, uman.  

Succesul pe care il aveti in strainatate are acelasi gust cu succesul de care va bucurati in Romania?

Pentru mine, aceasta magie a succesului si-a pierdut demult dinamica. Astazi, grija mea cea mai mare este sa pot transmite un mesaj. Si atunci nu prea mai conteaza daca sunt in tara sau in strainatate. Sigur ca nu pot nega nici parfumul aparte al concertelor de acasa.

Au fost momente in care ati privit chioras la viata? A existat un punct de cotitura in viata dumneavoastra in care ati simtit nevoia sa renuntati la cantat?

Nu. Am fost destul de multumit cu ce am avut si de cate ori am dat-o in bara am stiut ca am gresit undeva si ca am ceva de dres, urgent.

La Bal cu Johnny Raducanu

Acum o saptamana am avut un recital la traditionalul Bal al Arhitectilor, eveniment cu o vechime de aproape un secol. Prilej sa ma reintalnesc cu multi prieteni dragi. Prima oara am fost invitat sa cant la acest bal in 2003, la Cercul Militar din Bucuresti. A urmat in 2007 Sibiul, in 2008 Clujul si in 2009 Brasovul. Anul acesta balul s-a tinut la Casinoul din Sinaia si printre invitati a fost si Johnny. Dupa ce ne-am facut fiecare recitalul, am cantat cu Johhny la doua piane. Si duo-ul nostru are o oarescare traditie – la sfarsitul acestei luni se implinesc 30 de ani de la primul nostru recital impreuna (la Sibiu). De la Johnny am invatat libertatea prin jazz.

Am dat „intamplator” zilele acestea de un comentariu aparut pe un blog, dupa concertul de la Valenii de Munte, din august 2009, unde l-am avut ca invitat de onoare pe Johhny. Prezentarea i-a apartinut lui Sorin Antohi.

jazz

aseara am fost la un spectacol de jazz: HARRY TAVITIAN si JOHNNY RADUCANU!
Pe Tavitian il mai ascultasem live. L-am descoperit in urma cu 2 ani la un concert. ma impresioneaza trairea cu care canta. transcende. poate ca asa cum spunea cel care l-a prezentat, muzica sa e o cautare spirituala, o forma de cautare a sacrului…
Mi-a placut Domnul Raducanu cu al sau cantec de leagan, cu ale sale subtile observatii.
dar cel mai mult mi-a placut ultima parte a spectacolului in care cei doi au cantat impreuna acompaniati de contrabas. erau muzica iar noi devenisem parte a unei transformari spirituale. (17 august 2009) http://sara-alessia.blogspot.com/2009/08/jazz.html