Ajunul Craciunului armenesc

Nasterea Mantuitorului – miniatura armeana de Krikor Tatevatsi, 1378

Astazi este si ajunul Craciunului la armeni. Am spus de multe ori in interviuri ca ma consider bogat, fiindca sunt armean prin nastere si roman prin adoptie si ma simt «acasa» in ambele culturi. Sotia mea, Manuela, e romanca.
Asa ca, dupa ce am petrecut Sfintele Sarbatori dupa calendarul ortodox romanesc, ne pregatim sa le petrecem si dupa cel armenesc. Ce sa-i faci? Fiecare cu bogatia lui! In ajun de Craciun am fost, ca si in anii trecuti, la slujba la Biserica Greaca, care este in zona veche a Constantei, in Peninsula. Parintele Gheorghe Preda a slujit din toata inima! Nu cred ca eram mai mult de 20 de persoane in biserica – majoritatea, batrane care au facut si in acest an «scutecéle», ca Maica Domnului sa aiba in ce sa-l infaseze pe Mantuitorul (foi de aluat nedospit, copt pe plita, insiropate cu miere, cu nuca si scortisoara). Nu pot sa va spun ce bune sunt! Postul Craciunului culmineaza cu Ajunul, zi in care nu se mananca nimic, pana la ivirea luceafarului de seara care inchipuie steaua magilor. Seara «se mananca uscat» – din cauza asta copiii care veneau in Ajun la colindat primeau covrigi si mere. Iar la biserica se sfintesc si se impart «scutecélele» de care am vorbit.
A doua zi am fost la slujba de Craciun tot la Biserica Greaca si apoi la masa, la mama-soacra, care e olteanca si a facut caltabosi, toba, sarmale si carnati. Plus vin negru, de la socrii, de la gradina din Valu lui Traian. Tare bune, mai ales dupa 40 de zile de post!
Ne-am bucurat intr-adevar de tihna, dupa un an de drumuri si concerte, ne-am revazut prietenii si am praznuit impreuna. In noaptea de Anul Nou am fost, ca si anul trecut, la slujba la Poiana, la parintele Bogdan Papacostea. Slujba a inceput la ora 23.30 cu Acatistul Sfantului Vasile cel Mare, a continuat cu Liturghia Sfantului Vasile si s-a terminat pe la ora 1.30 cu Molitfele Sfantului Vasile. In bisericuta facuta din chirpici, prin anii ’30, cu icoane vechi pe pereti, la cumpana dintre ani, in timp ce afara bubuiau artificiile, o mana de sateni se adunase sa multumesca lui Dumnezeu pentru toate. Eram in alt timp, singurul timp care conteaza.