Recital Harry Tavitian in Catedrala Armeana din Gherla, sambata 5 iulie

iunie 22, 2014

Afiș concert Harry Tavitian la Gherla 5 iulie 2014

Grafica afișului: Laurentiu Popescu, Editura Ararat

Recital de pian Harry Tavitian
Sâmbătă 5 iulie 2014 ora 19.15
la Catedrala Armeano-Catolică Gherla
Organizator: Uniunea Armenilor din România filiala Gherla
Parteneri: Primăria Gherla și Parohia Armeano-Catolică Gherla
Concertul este prilejuit de Sărbătoarea Sfântului Grigorie Luminătorul și de Zilele Orașului Gherla

Intrarea liberă

Concertul va cuprinde muzică clasică și tradițională armeană și teme religioase.

Pentru mine este o mare bucurie să pot cânta în Catedrala Armeano-catolică din Gherla, unul din orașele întemeiate de armeni. Am mai cântat în biserici catolice în Franţa la Montpelier – (L’eglise de Colombiers), și Mulhouse (Chapelle St. Jean) în Ungaria la Kapolcs (Katolikus Templom), în Germania la Munchen și la Schwäbisch Hall (Mănăstirea Comburg).

Câteva repere ale activității mele, în context armenesc:

Am susţinut la Bucureşti două concerte pentru Preşedintele Armeniei (unul din ele la Sala Palatului) şi am cântat la Festivalul de jazz de la Erevan, ca invitat personal al acestuia.
Am primit în 2011 Medalia “Komitas” din partea Ministerului armean al Diasporei.
Tot în anul 2011 am fost invitat de Ambasada Armeniei la concertul dedicat Zilei Naționale a Armeniei cu prilejul sărbătoririi a 20 de ani de independență. Concertul a avut loc la Ateneul Român din Bucureşti (au mai participat baritonul Barseg Tumanian și pianista Lusine Khachaturian).
Am cântat la invitația Uniunii Armenilor din România la București, Bacău, Târgu Ocna, Iași, Pitești, Tulcea, Timișoara, Cluj și la invitația comunităților armenești din Ungaria și Franța.

Am contribuit împreună cu Părintele Avedis Mandalian și cu soția mea, Manuela Tavitian (absolventă a Facultății de Teologie Ortodoxă București) la cartea Liturghia Bisericii Armene pe înțelesul tuturor (publicată la editura Ararat a Uniunii Armenilor).

http://www.youtube.com/watch?v=Y0F82G4rmRk Mountain Bride (Prelucrare dupa o melodie traditionala armeneasca)

http://www.youtube.com/watch?v=4qhKOqF1RRg Imn armenesc

http://www.youtube.com/watch?v=TzeJAPU-W60 Harry Tavitian – Armenian Jazz at Targu Ocna Salt-Mine

Harry Tavitian și Cserey Csaba în concert la Satu Mare

iunie 13, 2014

26 iunie jazz Harry Tavitian si Cserey Csaba Satu Mare

Rezonanțe armenești în jazz – Recital Harry Tavitian la Tulcea, vineri 16 mai

mai 10, 2014

afis

Harry Tavitian și Cserey Csaba în concert la Târgu Mureș, miercuri 7 mai

aprilie 30, 2014
Concert Harry Tavitian - Cserey Csaba la Muzeul Satului, septembrie 2013

                                    

Harry Tavitian (pian, voce) & Cserey Csaba (percuție)    

Miercuri 7 mai 2014 ora 21

Târgu Mureș, Jazz&Blues Club

http://www.jbclub.ro/cgi-bin/index.cgi?lang=ro

Cronici la concertele de la Târgu Mureș
Pianistul Harry Tavitian, cel mai apreciat jazzman român, împreuna cu percutionistul Cserey Csaba au onorat târgumuresenii cu prezenta si cu talentul lor. 21 decembrie 1989 – ziua în care Harry Tavitian avea programate doua concerte la Palatul Culturii din Târgu-Mures, concerte amanate de focuri, de revolutie. Dupa exact 20 de ani, 21 decembrie 2009 – ziua în care Harry Tavitian s-a întors la Târgu-Mures si a concertat în Jazz’n’ Blues Club. O incursiune în istoria jazz-ului atât prin vorbe cât si prin sunet; despre cum s-a nascut bluesul, apoi jazz-ul, despre urmasii sclavilor negri din America ce cântau worksong-uri care s-au transformat în blues, apoi în jazz, au trecut oceanul si au ajuns la urechile europenilor… au trecut pe sub gloante si au ajuns la noi. Un concert de nedescris iar daca m-as chinui sa vi-l explic ar fi în zadar. Vibratiile au ajuns la destinatie dupa ce au dansat mai mult de doua ore deasupra publicului prea cald. „Ati fost si sunteti un public extraordinar. Ma bucur sa constat ca publicul târgumuresean si calitatea lui a ramas aceeasi ca-n anii ’80 când veneam an de an, cu drag, la Târgu-Mures”, a marturisit Harry Tavitian.
O tema simpla lipita de improvizatii ce curgeau pe aceeasi linie, doi muzicieni extraordinari ce au reusit sa intre subtil în sufletele târgumuresenilor prezenti luni seara în Jazz’n’Blues Club. (Cristina GÂNJ, Cotidianul “Zi de Zi” – Targu Mures; 06 ianuarie 2010)

…probabil cea mai entuziasmantă reprezentaţie din cadrul întregului festival. E vorba de cea a maestrului jazz-ului românesc, Harry Tavitian, acompaniat de percuţionistul Cserey Csaba, doi muzicieni croiţi parcă dintr-o singură bucată, completându-se reciproc în chip admirabil, lăsând în acelaşi timp impresia că n-au repetat deloc înainte şi că muzica e pur şi simplu ceva ce li se potriveşte în chip natural, izvorând din sufletele lor fără niciun efort. Era în timpul concertului Morcheeba, capul de afiş al festivalului şi platforma de la scena Zakuska unde cântau Harry Tavitian și Cserey Csaba era înţesată de lume, cu publicul întinzându-se până în stradă şi chiar cocoţat pe digul de pământ. A fost ceva fenomenal, iar Tavitian a promis că va reveni la Peninsula. Primarul nostru, stăpânul nostru şi… Harry Tavitian (Răzvan Cirezaru, Saptamanalul “Punctul”, 4 august 2008)

Concert Harry Tavitian la Bucuresti miercuri 4 decembrie

noiembrie 27, 2013
Harry Tavitian - foto Iztok Zupan

foto Iztok Zupan

Recital Harry Tavitian în Festivalul de Muzică Veche București

Miercuri 4 decembrie 2013 ora 19

Sala Arcub

http://www.earlymusic.ro/

http://www.earlymusic.ro/editia-2013/bilete/

Improvizatii pe teme de muzica veche si medievala romaneasca si armeneasca, laica si religioasa.

Autori precum Ioan Caianu, Sfantul Nerses Shnorhali, Komitas, Anton Pann

Teme proprii scrise in spiritul muzicii medievale.

Am raspuns cu bucurie invitatiei de a sustine un concert in Festivalul de Muzica Veche Bucuresti – un eveniment cultural deosebit. 

In 1976 am renuntat sa cant muzica clasica si am ales jazzul, pentru libertatea pe care mi-o oferea. Am continuat insa sa iubesc muzica clasica si sa o ascult. Influenta acesteia in jazzul pe care il cant este foarte importanta (arhitectura pieselor mele, ecourile muzicii de camera contemporane, a scolilor nationale ale sec. 19-20, etc). Muzica veche in general si cea romanesca si armeneasca in special ocupa un loc important – apreciez tot ce s-a facut in muzica pana la perioada clasica.

Harry Tavitian si Cserey Csaba in concert la Tirgu Mures, joi 21 noiembrie

noiembrie 19, 2013

Harry Tavitian și Cserey Csaba

Arta Dialogului

Harry Tavitian (pian)

Cserey Csaba (percuţie)

Joi 21 noiembrie 2013 ora 19
Sala Teatrului Studio, Universitatea de Arta din Targu Mures

Intrarea liberă
Concert prilejuit de Conferința internațională de științele teatrului

http://www.uat.ro/news-detail/article/concert-harry-tavitian-si-cserey-csaba-in-cadrul-conferintei-internationale-de-stiintele-teatr.html

Atât eu cat și Cserey Csaba suntem pasionati de sincretismul artelor, teatrul ocupând un loc important. Am făcut muzică de scenă live la piese de teatru. Amănunte, în prezentarea de mai jos:

“De peste 20 de ani Harry Tavitian foloseste elemente de teatru instrumental si costum in concertele sale si a facut muzica de scena (live) la piesele “Furtuna” de Shakespeare in regia regretatei Kovacs Ildiko (1988), „Melissa” de Kazantzakis, la Tetrul Bulandra, cu Victor Rebengiuc in rolul principal (1995) si “Orgasm” de Vlad Zografi (2001), in regia Nonei Ciobanu. A concertat si la Festivalul de Teatru de la Piatra Neamt (2001), Saptamana Festivalului International de Teatru “Atelier” de la Satu Mare organizat de Teatrul de Nord (2006), Colocviilor teatrale ale minoritatilor din Romania de la Gheorghieni (2007), Gala Tanarului Actor de la Mangalia (2008), “TESZT” – Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara (2013), etc.” (A.C.)

AFIS_HARRY_TAVITIAN_STUDIO_ADRIANA_BOANTA_2013_A4

Concert Harry Tavitian – Cserey Csaba la Constanța, vineri 15 noiembrie

noiembrie 7, 2013

Concert Harry Tavitian - Cserey Csaba la Muzeul Satului, septembrie 2013

Cu Cserey Csaba la Muzeul Satului, în septembrie 2013 (foto Manuela Tavitian)

ALL THAT JAZZ

Harry Tavitian (pian, voce)
Cserey Csaba (tobe, percuție)


Vineri, 15 noiembrie 2013 ora 19:00
Teatrul Național de Operă și Balet “Oleg Danovski”
Concertul face parte din Festivalul Internațional al Muzicii și Dansului – ediția 39
Veti putea asculta de la blues și teme clasice de jazz la compoziţiile noastre (jazz de avangardă cu influenţe folclorice)
Biletele se pot procura de la Agenția teatrului, aflată în holul acestuia.
Program: de luni până vineri între ora 11-17. În zilele când sunt spectacole, între ora 18-19.
Telefon Agentie bilete: 0241 481460
Vă așteptăm!

Concert Harry Tavitian la Bucuresti miercuri 16 octombrie

octombrie 9, 2013
Afis Harry Tavitian la Club Tribute

ACOUSTIC MAGIC NIGHTS – HARRY TAVITIAN

16 Oct 2013 ora 21.00
Tribute Club – Bucuresti

Intrarea: 30 lei
Rezervari la 0728 742883

http://www.tribute.ro/en/contact.html


Clubul de deschide la ora 20.30

Concert organizat in parteneriat cu Fundatia Culturala Phoenix

Concert Harry Tavitian – Cserey Csaba la Muzeul Satului, sambata 21 septembrie

septembrie 20, 2013

Afis

Armenian Jazz Roots Harry Tavitian (pian) & Cserey Csaba (percuţie)

Sâmbătă 21 septembrie 2013 ora 17.30

Revin cu mare placere la Muzeul Satului – un loc de suflet pentru mine. Sunt insotit de acasta data de prietenul si colegul meu Cserey Csaba. Este unul dintre cei mai inventivi percutionisti romani de jazz si se numara printre partenerii mei preferati. Poate ca nu e intamplator ca este nascut in Gheorghieni, unul dintre orasele intemeiate de armeni, in Transilvania…
Concert prilejuit de “Zilele Culturii Armene la Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti” si organizat de Uniunea Armenilor din Romania in parteneriat cu Muzeul Satului

Intrarea la concert pe baza biletului de intrare in muzeu (10 lei)
http://www.muzeul-satului.ro/muzeu_program.php

Concertul este pe pajistea muzeului. In caz de timp nefavorabil, ne mutam in sala.

Invitatie

O scrisoare pierdută

iulie 12, 2013

icoana-maicii-domnului-prodromita-2

                                               Icoana Maicii Domnului „Prodromiţa“ de la Muntele Athos

Azi – 12 iulie – este prăznuită în calendarul Bisericii Ortodoxe Române cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului „Prodromiţa“ de la Muntele Athos. Ea se află în Schitul românesc Prodromu de la Muntele Athos și este făcătoare de minuni. La Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Constanța se află o copie a icoanei, pictată tot la Muntele Athos și adusă la Constanța cu mare evlavie de către Episcopul Gherontie în anul 1935. Icoana Maicii Domnului, împreună cu alte icoane de la catedrală și întreg interiorul acesteia, au pătimit și ele de pe urma ispitelor mari care dau târcoale, din păcate, Arhiepiscopiei Tomisului.

Icoana Maicii Domnului e acum desfigurată, lipsesc o mulțime de icoane și obiecte de preț iar icoanele și mobilierul rămas sunt mutate din loc, fără a se ține seama de planul inițial al Arhitectului Ioan Mincu.

Așa cum probabil multă lume știe deja, de patru luni protestăm pașnic cu flori în fiecare duminică pe pajiștea de lângă biserica Sfântul Mina din Constanța pentru ocuparea abuzivă a bisericii de către Arhiepiscopia Tomisului și caterisirea fără nici o vină a părintelui nostru duhovnic Nicolae Picu.

Într-una din duminici am primit de la doamna profesoară Maria-Tereza Cojocaru cele de mai jos. Doamna profesoară a locuit lângă Catedrala Sfintii Apostoli Petru și Pavel și a asistat cu tristețe la degradarea interiorului acesteia, în ultimii ani. A considerat că e de datoria dânșii să încerce să facă ceva în apărarea patrimoniului spiritual al Constanței. Așa cum arată mai jos, doamna profesoară s-a adresat mai întâi, încă din 2007 (în 4 rânduri!) Arhiepisopiei Tomisului. A primit un răspuns uluitor, doar la ultima scrisoare, din 2008.  S-a adresat apoi Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. Răspunsul l-a primit de la… Patriarhia Română (unde nu scrisese, „având îndoieli asupra eficacității demersului”), prin care i se aducea la cunoștință că scrisoarea sa a fost trimisă spre cercetare… Arhiepiscopiei Tomisului!

Doamna profesoară Maria-Tereza Cojocaru a adăugat un text emoționant în care își exprimă durerea că „aceste inițiative distrugătoare ale Arhiepiscopiei Tomisului lovesc acum și acest centru de spiritualitate – poate cel mai important din Constanța – format în jurul bisericii Sfântul Mina”.

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, roagă-te pe noi, păcătoșii!

Memoriul adresat Ministerului Culturii:

Domnule Ministru,

Subsemnata Maria-Tereza Cojocaru, profesor, domiciliată în Constanța, vă aduc la cunoștință următoarele:

    Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța a fost construită între anii 1883-1885, după planurile renumitului arhitect Ioan Mincu, care a proiectat și interiorul: catapeteasma, strane bogat sculptate, candelabre, policandre și sfeșnice, lucrate la Paris, dintr-un aliaj metalic din bronz și alamă.

    Pictura inițială a fost executată de C. D. Mirea și refăcută în frescă, între anii 1959-1961, de celebrul Gheorghe Popescu, ajutat de Niculina Dona Dellavrancea, în stil neo-bizantin, cu o coloratură românească, astfel încât Catedrala era de o eleganță și de un bun gust desăvârșit, iar Icoanele și întregul mobilier canonic erau poziționate astfel încât să întregească unitatea arhitecturală și picturală. Dintre acestea strălucea Icoana Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului Prodromița, de dimensiuni mari, cu ferecătură din argint, pictată la Durău și adusă „la cererea Ei, exprimată prin vise unor persoane diferite”, la Constanța, „într-un vagon deschis regal, iar prin localitățile pe unde trecea și era coborâtă, era întâmpinată de autoritățile locale cu tot poporul. Ajunsă pe peronul gării Constanța, la ora 2 după-amiază, după două săptămâni de la plecare, în vagonul împodobit cu brazi, din care se auzeau cântările maicilor și ale călugărilor, a fost întâmpinată de Primarul Constanței, de toate autoritățile, de armata Marinei cu lumânări aprinse și toți preoții în odăjdii, cu cădelnițe. În salve de tun și clopote de la toate bisericile, muzica militară a intonat „Tatăl nostru”, iar peste covoarele așternute pe jos până la Catedrală, Icoana a fost condusă, cu slavă deosebită, prin mijlocul poporului cu lumânări aprinse și care arunca cu flori și așezată de Episcopul Gherontie, cu deosebită grijă, la loc de cinste, în fața altarului, astfel încât oricine putea să o vadă de cum intra în biserică”.

    Această minunată Icoană, de o frumusețe dumnezeiască, ocrotioarea Constanței, după ce, în 2008, a fost mutată pentru prima dată de la locul ei în diferite alte zone, mai lăturalnice, din biserică (schimbări pe care, deși nu le-am aprobat, le-am crezut doar conjuncturale) este astăzi desfigurată, căci în martie 2010 a fost ștearsă parțial pictura Feței, atât a Ei cât și a Pruncului, după care s-a încercat o „recondiționare” – probabil pe plan local – total nereușită (menționez că Icoana s-a păstrat, până anul acesta, în condiții optime, fiind protejată de o vitrină de sticlă), astfel încât, în prezent, această Icoană, obiect de patrimoniu, este distrusă iremediabil (ulterior s-a înlocuit și ferecătura), iar alte Icoane au fost luate, acoperite sau repoziționate într-un mod absurd, îngreunându-se și limitându-se accesul credincioșilor la ele.

    Astfel, au dispărut:

- Icoana Sfintei Parascheva,

- Icoanele Mântuitorului și Maicii Domnului, din argint filigranat aurit,

- Icoana din argint a Sfinților Auxentie și Simeon Stâlpnicul,

- două Epitafuri mari, lucrate cu fir de argint, înrămate, care se aflau pe perete, de o parte și de alta a intrării,

- altă Icoană a Maicii Domnului, din argint, tot mare,

- Icoana Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, din argint,

- Icoana mare a Mântuitorului, din argint, de la iconostas (iconostasul nu mai există, spațiul fiind folosit pentru desfășurarea Ierarhiei vremelnice).

    Au fost repoziționate:

- Icoanele Mântuitorului și Maicii Domnului, de dimensiuni mari, din argint, cu ancadrament special, aflate la dreapta și la stânga, în fața intrării, care întâmpinau credincioșii, în locul lor fiind puse două sfeșnice mari ce își aveau locul – foarte bine gândit de arhitectul Mincu – la terminarea stranelor, dar și stranele au fost repoziționate, stricându-se astfel orice unitate stilistică, armonie și rigoare,

- Icoana Sfântului Nicolae, din argint, de dimensiuni mari,

- racla din argint care conține moaștele Sfântului Pantelimon, împreună cu Icoana sa din argint,

- nu mai ai acces la Icoanele Sfântului Mina și Sfintei Filoteia, pentru că spațiul din fața lor este ocupat de două sicrie care conțin câteva falange din moaștele Sfinților Epictet și Astion, iat în firidele din dreapta și din stânga se află, în locul Icoanelor, mici relicve, în racle prea mari, care ocupă prea mult spațiu.

    S-a reușit ca imaginea de ansamblu a interiorului Catedralei să fie de înghesuială și dezordine, față de eleganța și spațialitatea care existau înainte. Mai mult, Catedrala arată în prezent ca un minister, în care adevărata evlavie dispare încet-încet, fiind înlocuită cu ambiții și mărire deșartă.

    Menționez că toți preoții care au slujit în această biserică s-au îngrijit de valorile istorice și patrimoniale ale Catedralei, neînstrăinând nimic din bunurile ce au aparținut acestui mare lăcaș de cult, important monument istoric și emblemă a Constanței.

    Începând cu Preotul Iconom Stavrofor Nicolae Cănănău care a păstorit în epoca cea mai grea a comunismului și totuși, prin strădania lui, a reușit realizarea unicat a picturii bisericii și gospodărirea acestui sfânt lăcaș – fiind de o perfectă verticalitate morală, de o autentică noblețe, de o cultură uriașă – și  terminând cu preotul paroh Picu, care a fost mutat peste noapte la o altă biserică, cănd Catedrala a devenit mănăstire, în 2001, preoții de aici au menținut spiritualitatea acestui spațiu sacru, încărcat de înalt spirit duhovnicesc, virtute și cultură. Astăzi, toate acestea au dispărut, căci nu mai există omul care să sfințească locul, în schimb proliferează „evlavia incultă și opacă”.

    Mai adaug că, atunci când a început desfigurarea Catedralei, în numele multor credincioși, vechi locuitori ai Constanței, am sesizat, în mai multe rânduri, conducerea Arhiepiscopiei: 5 martie 2007, 25 septembrie 2007, 27 noiembrie 2007, 5 mai 2008, primind doar la ultimul memoriu următorul răspuns din partea Vicarului administrativ: „Pentru toate aspectele la care vă referiți este folositor să vă adresați preotului duhovnic în cadrul Tainei Mărturisirii” – ceeace m-a umplut de uimire și suspiciune, căci nu am înțeles de ce aceste probleme de interes public ar constitui o „taină” și de ce nu mi s-a dat nici o explicație teologică sau practică referitoare la cele sesizate (respectiv, dispariția Icoanelor și schimbarea mobilierului canonic), cu atât mai mult cu cât păstrarea tradiției și a canoanelor este însăși esența ortodoxiei.

Maria-Tereza Cojocaru – iulie 2010

La acest memoriu, trimis Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, am primit un răspuns de la Patriarhia Română, Cancelaria Sfântului Sinod, Biroul de sesizări și scrisori (unde nu scrisesem, având îndoieli asupra eficacității demersului), prin care mi se aduce la cunoștință că scrisoarea mea a fost trimisă spre cercetare… Arhiepiscopiei Tomisului!

   De puțin timp au reapărut în Catedrală cele două Icoane ale Mântuitorului și Maicii Domnului, din argint, filigranate (bineînțeles că nu pe vechile amplasamente, unde se vedeau și aveai acces la ele ci în niște locuri întunecoase și foarte greu accesibile), dar a fost scoasă Icoana Sfântului Nicolae, de dimensiuni mari, din argint, iar toate celelalte Icoane menționate în memoriu au rămas tot dispărute.

    Aceste inițiative distrugătoare ale Arhiepiscopiei Tomisului lovesc acum și acest centru de spiritualitate – poate cel mai important din Constanța – format în jurul bisericii Sfântul Mina, de peste 20 de ani și care i se datorează exclusiv părintelui Nicolae Picu, neclintitei sale vocații preoțești, eficacității și rigorii sale în problemele administrative, credinței în valorile umanitare și culturale, implicării sale în problemele credincioșilor, pe care îi cunoștea, îi încuraja, îi apăra și ajuta (copii, tineri, bătrâni, bolnavi sau sănătoși) și, nu în ultimul rând, charismei sale.

    Sper din toată inima ca părintelui Nicolae Picu să i se facă dreptate și să-și recâștige drepturile furate de Arhiepiscopie și conducătorul ei, care, începând acest război, nu a ținut seama decât de interesele sale materiale și nici un pic nu i-a păsat de durerea și dezechilibrul spiritual pe care l-a provocat atâtor mii de credincioși care frecventau această biserică.

Maria-Tereza Cojocaru – 4 iunie 2013

Vom reveni cu date si fotografii selectate din documentele publicate in lucrarea “Catedrala Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Constanta 1883 – 2008″ (autori Doina Pauleanu si Virgil Coman).


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 35 other followers